În prima zi de primavara, pe 1 martie, este praznuita Sfanta Evdochia, sau Dochia, cum este cunoscuta in calendarul popular. Dochia a fost un personaj real, o femeie frumoasa si bogata, care si-a trait tineretea in desfrau. Spre batranete s-a pocait, s-a botezat si si-a impartit averea la saraci, apoi s-a retras la o manastire, unde a facut multe minuni. Slujitorii cultului crestin i-au pus ziua de celebrare la inceputul Anul nou agrar (1 martie) si au facut din Dochia stapana elementelor naturii, lucru subliniat si de numeroasele credinte care instituie interdictii severe in ziua ei, spre a evita capriciile vremii.

Dochia domneste peste primele zile de primavara, sau peste zilele Babei, cum mai sint cunoscute. Legenda spune ca pe timpul cand traia, Dochia a plecat intr-o zi cu turma pe munte. Fiind foarte frig, a imbracat noua cojoace (sau douasprezece, dupa cum spun unii batrani) si a pornit cu oile spre munte. Mergand ea cale lunga, de la 1 martie a inceput a se face vreme frumoasa si neputand a-si duce cojoacele, a inceput a le scoate, cate unul in fiecare zi. Cand l-a scos pe ultimul, a venit un ger cumplit, iar Dochia a inghetat impreuna cu toata turma. Femeile din lumea satului ii praznuiesc ziua, fiind convinse ca altfel vor atrage mania Babei, care va intoarce frigul iernii. In aceasta zi se fierbe bostan alb si se da de pomana de sufletul Dochiei.

De ziua Dochiei este bine sa torci si in multe sate se fac claci de tors.

Se spune ca in timp ce urca spre munte cu oile, Baba a tot tors pana intr-o zi cand a gasit un banut, pe care l-a legat de firul iesit din caier. Asa i-a tors Dochia firul lui Martisor, iar de atunci este obiceiul ca parintii sa le lege copiilor, de 1 martie, o moneda de aur ori argint la gat sau la mana. Banutul trebuie sa fie agatat de un snur facut din doua fire rasucite, unul alb, altul rosu. Obiceiul s-a pastrat peste veacuri si a trecut de la copii si la oamenii in toata firea, care in fiecare an, in prima zi a primaverii, isi daruiesc martisoare. Se spune ca martisoarele trebuie purtate pina in Ziua Mucenicilor (9 martie), cand se scot si se leaga de ramura unui pom tanar, ori pana ce apare primul pom inflorit, printre florile caruia se va strecura si snurul in alb si rosu.

Dochia si Martisorul dau si primele semne ale vremii de primavara. Se spune ca daca de ziua Babei va fi timp frumos, atunci primavara si vara vor avea zile frumoase, iar de nu, urate si posomorate. Daca in cele noua zile ale Babei va ninge si va fi frig, atunci primavara va fi friguroasa si furtunoasa. Potrivit oamenilor satului, Dochia ne arata si cum vor fi recoltele: daca ploua de Martisor, anul va fi bogat. Se spune in popor ca de Martisor flacaii trebuie sa isi aleaga o zi a Babei ca sa afle cum le va fi nevasta,  urata sau frumoasa, dupa cum ziua Babei va fi senina sau mohorata.